Nicolas Sarkozy - inca ministru de interne al Frantei. Alege o ora tarzie pentru a inaugura o noua companie republicana de securitate, intr-unul din cartierele Parisului cu rata record a criminalitatii. Previzibil, ii apare in cale o ”gasca” de cateva sute de huligani, care in loc de paine si sare, il complimenteaza cu ”mama” si ”tata” si, apoi, cam cu tot ce le pica in mana.
Isi da seama ca plimbarea de seara nu mai poate continua, este ascuns in cel mai apropiat post de politie, fortele de ordine recuceresc prin forta terenul, Sarkozy isi continua vitejeste vizita. Cand de la una din ferestrele cartierului, o femeie de origine magrebiana sparge linistea restaurata a cartierului: ”Domnule Sarkozy, scapati-ne de aceasta pleava! ( fr: racaille) Nu se mai poate asa!” Viitorul presedinte raspunde: ”Da, doamna, sunt aici pentru asta, va voi scapa de aceasta pleava!”
Agatata de-un cuvant, presa franceza a pictat in urmatoarele zile portretul lui Sarkozy: rasist, xenofob, necumpatat, dusman al generatiei tinere.
Sarkozy nu si-a cerut nici pana azi scuze. In ”Martor”, cartea sa cu rol de manifest electoral, politicianul isi asuma limbajul: ”Pentru mine nu exista vocabular recomandat elitelor si vocabular acceptat de popor. Vorbesti adevarat sau vorbesti fals. Esti franc sau esti ipocrit. Vorbesti vulgar sau vorbesti respectuos. Folosind cuvantul pleava, eu nu am avut nici un moment sentimentul ca as fi vulgar, ipocrit oi nesincer.”
Abia astept cartea autobiografica a lui Traian Basescu, ”Cumparator de weekend. La Selgros”. Anticipez fila alba cu dedicatiile din coltul stanga-sus. ”Dedic aceaste pagini lui Jeg, O. Zara si A. Pana. Regret ca nu mi-ati implinit visul: un gaozar sa ia in casatorie o tiganca imputita si impreuna sa conceapa un puiutz de comunist.” Pozez si randurile explicative din interiorul cartii: ”Intotdeauna am fost de parere ca poporul trebuie sa foloseasca limbajul elitelor. Regret derapajele de tipul gaozar sau tiganca imputita. Imi cer scuze. Ar fi trebuit sa fiu mult mai academic. Pederast ar fi sunat altfel. La fel ca ipochimena de etnie rroma suferind de diaforeza.”
